Asezare. Situat în partea de nord-est a judetului, la o altitudine de 265 m, la poalele dealurilor Movila Panciu (278 m) si Chicerea (334 m), pe râul Susita, orasul se aflã la 34 km pe sosea si 38 km pe calea feratã de Focsani (16 si, respectiv, 18 km fatã de Mãrãsesti). Panciu este centrul economic si administrativ al podgoriei cu acelasi nume, în care sunt înglobate si localitãtile Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu si Satu Nou. Centru viticol de nivel national, cu 0 suprafatã de 6185 hectare. Din aceastã suprafatã, 1407 hectare sunt arabile, 2486 hectare plantate cu vii, 362 hectare - spatii verzi, suprafete de agrement, cãi de acces si transport, 132 hectare - ocupate de curti si cladiri, restul fiind pãsuni, livezi si pãduri. Cu o populatie de 9637 locuitori, Panciu face parte din categoria oraselor mici, cu functii industrial-agrare de importantã localã. Se învecineazã cu comunele Movilita, Fitionesti, Strãoane, Tifesti si satul Haret din componenta orasului Mãrãsesti, ale cãror plantatii de vii intrã în Podgoria Panciu. Teritoriul Podgoriei Panciu (cea mai mare din judetul Vrancea) se afla în zona piemontanã a Carpatilor de Curburã si Subcarpatilor Vrancei, zonã ce face legãtura între arcul muntos/subcarpatic din vest si Campia Siretului Inferior la est. Aria podgoriei apare sub forma unei fâsii cu latura medie de 8 km, cuprinsa între Valea Trotusului la nord si Valea Putnei la sud, pe o lungime aerianã de 30 km. De mare importantã este pozitia sa în imediata vecinãtate a marilor artere de circulatie nationalã si europeana, artere prin care produsele podgoriei sunt distribuite cu usurintã beneficiarilor interni si externi.
          Relief.Unitatea de relief pe care este asezatã localitatea o formeaza glacisul subcarpatic si reprezinta planul cu înclinãri ce nu depãsesc 25°, care face trecerea dintre regiunea dealurilor spre cea a câmpiei. Interfluviul dintre Susita si Zãbrãuti ocupã un platou cu aspect de câmpie subcolinarã, cu accente de platformã aluvio-pluviatã, fragmentatã de vãi cu caracter torential spre est. Orientate dinspre nord-vest spre sud-est, vãile au albiile dezvoltate datoritã pantelor mici si sunt însotite de terase, în special în partea de campie. Sub aspect hidrografic, zona e strãbãtutã de râurile Zãbrãuti la nord si Susita la sud, ambele afluenti ai Siretului. Pânza de apã freaticã se întâlneste la o adâncime de 2,8 m pe vãi, la 10 - 15 m în campia piemontanã si la 30 m în zona deluroasã. Regimul scurgerii este de tip torential, cu ape mari (si viituri) primavara si la începutul verii (martie - iunie), dar cu ape mici vara si la începutul toamnei (iulie - august), când debitele râurilor se reduc mult, uneori pânã la disparitia în prundul albiilor.
          Climã.Bioclimatic, Panciu se aflã în zona de silvostepã (climat continental est-european, cu influente modelatoare central-europene, dar si ale circulatiei dintre masele de aer mediteranean-tropicale din sud si scandinavo-baltice din nord). Temperatura medie anuala este de 19,5 grade C, cu un usor deficit de umiditate. Perioada de vegetatie activa este de circa 185 de zile, care asigurã o dezvoltare corespunzãtoare vitei de vie. Numãrul mediu anual de ore efective de strãlucire a soarelui trece de 2050, stralucirea soarelui în perioada de vegetatie fiind de 1490 ore. Vânturile bat cu tarie si frecventã variabila, cele mai intense venind din directia nordicã si nord-esticã, cum ar fi Crivãtul.
          Soluri.La nivel de podgorie, solurile prezinta o gamã întreagã de tipuri, de la cele de pãdure si silvostepã, la cele aluvionare. Cuvertura de soluri din plantatiile de vie de pe teritoriul localitãtilor Crucea de Jos si Satu Nou este alcãtuitã din cernoziom, cu o activitate biologicã intensã, în timp ce la Crucea de Sus si Neicu se întalneste solul cenusiu de padure, caracterizat biochimic printr-o activitate microbiologicã normalã.
          Florã si faunã. Din punct de vedere geobotanic, podgoria se situeazã la contactu1 dintre zona de silvostepã si cea de pãdure. În nord-vest existã pãduri de gorun (Quercus petraea), în amestec cu alte specii de foioase, ca teiul argintiu (Tilia tomentosa), ulmul de munte (Ulmus montana), paducelul (Crataegus monogyna). Pe locurile fostelor pãduri de foioase, predominã stejarul (Quercus robur) si gorunul (Quercus petraea) si, ]n paralel, exemplare izolate de fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestris). Pe versantii cu expunere sudicã din lungul Vãii Susitei, în zona localitãtii Panciu se gãsesc asociatii de iarba bãrboasã (Botriochloa ischaemum), iar pe pajistile degradate apar tufarisuri de pãducel (Crataegus monogyna) si porumbar (Prunus spinosa). In zona Panciu, fauna cinegeticã în special trebuie privitã tot în legãturã cu conditiile de relief, de climã si de vegetatie. Animalele de interes cinegetic din bazinele interfluviilor din zonã sunt: mistretul (Sus scrofa), cãprioara (Capreolus capreolus) si mai rar lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul (Martes martes), iepurele de câmp (Lepus europaeus).

1. Cãlãtorie în timp
2. Vatrã de legendã.
3. Sub zodia lui Bachus.